Dicționar de Arhaisme
În lingvistică, arhaismele sunt cuvinte, expresii sau moduri de exprimare învechite, care au ieșit din uzul curent al unei limbi. O parte din arhaisme se folosesc și în prezent, de exemplu în diverse opere literare, istorice sau religioase, pentru a da un aer de vechime scrierilor, sau uneori în enunțarea legilor.
Cauzele care au condus la învechirea termenilor sunt: dispariția obiectelor, îndeletnicirilor sau a instituțiilor denumite de aceștia, înlocuirea unor cuvinte arhaice cu neologisme, inflexibilitatea lor (imposibilitatea derivării sau a compunerii și astfel, a generării de noi cuvinte și înțelesuri), precum și preferința generală pentru sinonimele acestora.
În mod cu totul surprinzător se constată în graiul bătrânilor momârlani din Uricani , Valea de Brazi și Câmpu lui Neag elemente ale limbii latine care nu sunt folosite în mod obișnuit în limba literară română și nici nu sunt interpretări artificiale în grai, după moda latiniștilor din secolul trecut. Dovada că în vechime graiul momârlanului avea mai multe elemente ale limbii latine le vom prezenta în rândurile ce urmează.
A adășui = lămuri acăț = salcâm adoară = altădată alduit = venerat alean = nostalgie apleca = adopta aret = în apropiere arete = berbecuț areapă = flanc la turma de oi apucături = obiceiuri |
B baeră = sfoar de la traistă bădic = clopoțel bădâni = putineu pentru bătut untul butic = ciuberel pentru unt bărăbete = vrabie brăcinar = curea la pantaloni berc = lăstăriș blană = scândură blid = vas adânc barabule = cartofi mici bobârlăie = anexele neîngrijite de lângă gospodărie boit = vopsit bolund = nebun borhănit = umflat exagerat borzi /bulzi = marginea piemontului (fruntea) brustani = brusture bufoni = lăstăriș de fag brozbă / broajbă = legumă înrudită cu gulia |
C canceu = cană mare călnoi = vatră căput = palton căsoni = construcție de dimensiuni mici, construită din lemn, acoperită cu șindrilă cătran = fosforul de la chibrite cauc = polonic celari = locul unde se păstrează cașul la stână cermaluit = îngețoșat codrat = pătat comarnic = raft în celar pentru uscarea cașului și scurgerea zărului colniță = adăpost pentru animale (oi) corastă = primul lapte la fătare cuculeu = loc înalt cupit = prins cleanț = stâncă mare cârcă = spate cioacă = platul zonei piemontane ciocotește = a sparge semințe de bostan sau jir chir-chir = ori-ori cifoarcă = prea fiert ciuhai = ceaun crăcană = cracă în formă literei V care se așează în vârful clăii cotarcă = hambar pentru depozitat știuleții de porumb comne = încăpere din scânduri folosită în perioada verii corlat = loc acoperit unde stau ciobanii pentru a mulge oile
|
D dimica = fărâmița drâpui = a călca în picioare dudui = a tuna durui = a se da de-a dura dihomat = dărâmat diufe = chibrite diplăie = hățuri diolcăni = a bea continuu drăpuit = bătătorit drâglu = piepten pentru fuior drug = rangă duhan = tutun dudă = sirenă dă-te mitizului = odihnește-te |
E ebâncă = țolul de sub cal estâmp = anul acesta
|
F foale = burduf de piele fisorie = tigăiță fest = încontinuu făgădui = promite firizar = rumeguș fucel = burduf mic fundei = partea inferioară a clăii furcer = furcă de fier firez = joagăr fioc = sertar fiulare = a prinde cu nădejde |
|---|---|---|---|---|---|
G ghiuguie = deranjament stamacal glam = nod în piept grumuleu = dâmb de pământ gruhăit = presat guse = gât găta = a termina gâldău = groapă de apă gâb = cocoșat |
H hamuș = distrus, nenorocire (dă-te hamușului / urare - să aibe o formă fizică urâtă) hamușit = sleit de puteri hăbăuc = aiurit hârâi = a întărâta câinii hărădău = bucată de lemn hei = loc de casă hijmă = dușmănie hodobâcuri = mărunțișuri hurui = surpa hodâlgaie = loc denivelat hodolane = picioare horhoii = a râde cu zgomot hopoi = ploaie torențială hurc = goană la vânătoare hodolane = picioare |
I imbreană = mreană încondurat = supărat împocișat = îndreptat spre învergelat = joc de sfârșit de an imos = murdar întopârtat = cocoșat (deformat)
|
J jac = risipit jolj = pânză de bunbac juli = răzui jimuli = a smulge jovină animal sălbatic jilav = umed jelui = rindelui
|
L laităr = butoiaș cu toarte lapăd = renunț loturoane = scândură lepșit = plictisit lezne = ușor laibăr = vestă loloț = franjure laboș = vas de metal cu trei piciorușe
|
M a mucui = a scânci măndelete = făcăleț mătăuns = cârpă de șters masa mândău = terci mesoane = față de masă molfăi = a mesteca mundir = uniformă mataunt = cârpă de spălat vase muruit = tencuit cu pământ/bălegar printre bârne
|
N nat = ins noaten = miel de un an nătăflete = tăntălău nălab (năglab) = țol de transport
|
O obor = țarc de vite obloc = oblon ogoaie = a se potoli, a se liniștii opreje = sorț ostie = suliță de prins pește ocol = curte |
P partie / partidă = trupă de crai pica = a smoli poame = fructe primej = despărțitură panză = undiță picioici = plăcintă de cartofi posli = gumari (încălțăminte) pocie = par pentru fasole proscău = ploaie scurtă proștilă = șindrilă |
R răboj = bucată de lemn în formă cilindrică pe care se însemnau, prin crestături, diferite calcule sau socoteli rancotă = creangă uscată râcâi = scărpina răzălăuit = ras razlu = aparat de ras râni = curăța rărunți = rinichi răpănos = neîngrijit râpuros = suprsfață cu asperități |
S sărântoc = sărac sâc = ciudă șaică = vas de metal șchidorit = știrb scorțât = când zăpada prinde pojghiță sigin = infecție seîntioambă = se uită urât sencondoră = privire urâcioasă sfeter = pulovăr de lână tricotat cu nasturi smicurui = firimituri spuhăit degradat, putrezit șod = ciudat stavavă = turmă de cai stăvar = îngrijotor de cai steiuri =pereți de stâncă știmosât = sluțit ștrimfi = ciorapi de lână strujac =saltea de pănuși stobori = leaț de gard șpargă = sfoară șale = mijloc strungă = loc îngrădit la stână, unde se țin oile pentru a fi mulse stungăreață = găleată de lemn folosită la muls în strungă știomp = par de gard confecționat din lemn șui = țâcnit șură = anexă a gospodăriei utilizată ca depozit |
T țădulă = citație țahot = gălăgie țâcurat = ciupit țâglar = poartă de lemn fără balamale țăpăruie = parul de lemn în jurul căruia se clădește fânul târși = vreascuri tierfari = nuntașii miresii târnaț = prispă tragă = sanie trânc = suc de fructe de pădure fermentat / cidru tunie = să dea trofli = cu picioare deformate tuturuși = izvor / jgeab de lemn pe care curge apa la izvor |
U unda = a fierbe ului = încurca uiagă = sticlă cu băutură alcoolică
|
V vălău = jgheabul porcilor volnic = a dispune liber |
Z zamă = ciorbă zmicura = a fărâmița zmicuri = fărămituri zăton = baraj de lumn zoane = apă cu clăbuci de leșie zărnit = mișel, om de neîncredere zicală=piesă cântată la fluier zicălaș= cântăreț din fluier |
Surse: Petre Ghe. Făgaș - Localitatea Uricani din Valea Jiului - vatră de trăire românească, Editura Matinal, 2000
Ion Hobiceanu - Valea de Brazi - Mârșevoni
Ionel Dănescu - Paroșeni - Drăghicioni-Tăul fără fund
Petrică Făgaș - Uricani - Beca
Liliana Dănescu - Paroșeni
Maria Vlaic - Lupeni
Nică Dănesc - Uricani - Sterminos
Ion Șandru - Uricani - Popești
Claudia Șandru - Uricani - Asociația Ținutul Momârlanilor
Lista ar putea continua, și astfel am putea salva multe din arhaismele locale care se vor pierde în negura timpului. Dacă vă amintiți cuvinte folosite de bunici și strămoșii dumneavoastră ne puteți ajuta să le salvăm.
******************************
Să mă lapăd = mă despart
Să mă tomnesc = să mă aranjez
Să mă aiept = să mă aranjez
A aiepta = a aduna
A cocăii = somnolență
A se îmburda = a se răsturna
A umbla gobeică = îmbrăcat sumar
A tuna = a coborâ
A umbra prin hodăi = a umbla prin prin vecini
A te hurui = a coborâ pe o pantă abruptă
****************************************
Expresii / proverbe / vorbe de duh
Glasul măgarului ne se aude în cer.
Of, ce tristă este viața, când ăți bate vântu traista.
câinele moare de drum lung și prostu de grija altuia.
Leagă bine, ca să ai ce dezlega.
Nu trimite izmene pe călător.
De pe calul altuia te dai jos în mijlocul drumului.
Sătulul pe flămând nu-l crede niciodată.
*****************************************
2020
©Soo